Interpretare simultană
Aceasta este o scurtă prezentare a activității de interpretare simultană. Există multe publicații pe această temă, unde pot fi găsite informații mult mai detaliate.
Interpretarea simultană este un mod de interpretare în care vorbitorul rostește un discurs, iar interpretul îl reformulează în același timp (adică simultan) în limba pe care o înțelege publicul. Interpreții lucrează într-o cabină de interpretare, dar pot utiliza, de asemenea, un bidule (echipament portabil de interpretare fără cabină) sau tehnica de chuchotage (șoptit).
Toate competențele menționate pe pagina despre interpretarea consecutivă sunt necesare și pentru interpretarea simultană.
Cele trei acțiuni principale sunt, de asemenea, în esență aceleași:
1) ascultare activă (înțelegere)
2) analiză (structura mesajului)
3) reproducere (comunicare)
În schimb, în cazul interpretării simultane, toate aceste lucruri trebuie să aibă loc în același timp (sau simultan).
Aceasta înseamnă că, pe lângă competențele enumerate pentru interpretarea consecutivă – și anume, o capacitate specială de ascultare, de prioritizare a informațiilor și de diferențiere între informațiile primare și cele secundare, activarea memoriei pe termen scurt, comunicarea etc. – un bun interpret trebuie, de asemenea, să poată anticipa ceea ce ar putea spune vorbitorul (în special atunci când limba vorbită de acesta are o structură sintactică foarte diferită de cea în care este interpretat discursul). Capacitatea de a rămâne calm sub presiune și de a rezista la stres este, de altfel, necesară în cazul interpretării simultane.
Limba activă a interpretului este, de asemenea, supusă mai multor presiuni în interpretarea simultană, deoarece vorbește și, în același timp, ascultă și analizează. Prin urmare, stăpânirea perfectă a limbii materne sau a unei limbi active este chiar mai importantă decât în cazul interpretării consecutive. Posibilitatea „ingerinței” din limba pasivă (auzită) în limba activă (vorbită) este, de asemenea, mai mare în interpretarea simultană, astfel încât interpreții trebuie să acorde și mai multă atenție mesajului pe care îl formulează. Aceasta ar putea însemna renunțarea la sintaxa inițială, tăierea frazelor lungi în propoziții scurte și evitarea confuziilor (cuvintele cunoscute sub denumirea de „prieteni falși”).
Acest lucru explică de ce interpreții stagiari învață mai întâi interpretarea consecutivă, deoarece aici dobândesc competențele-cheie necesare pentru interpretare. Interpretarea simultană utilizează exact aceleași competențe, dar cu un nivel sporit de complexitate și dificultate.
Trebuie însușite toate aceste competențe. Nu sunteți interpret doar pentru că vorbiți mai multe limbi; procesul este mult mai complex. Multe universități oferă cursuri de interpretare de conferință.
Pentru interpretarea simultană, pe această platformă sunt publicate câteva resurse:
Repertoriul discursurilor (pentru exersare)
Materiale de formare ale DG Interpretare