Legislație
Caracterul multilingv al Uniunii Europene și al instituțiilor sale este garantat prin Regulamentul (CE) nr. 1/58 al Consiliului, care, la articolul 1, prevede că limbile oficiale ale UE sunt limbile statelor membre. Inițial, când UE încă se numea Comunitatea Economică Europeană, erau menționate doar 4 limbi, dar la fiecare val de extindere s-au adăugat limbi suplimentare:
„Limbile oficiale și de lucru ale instituțiilor Uniunii sunt bulgara, ceha, croata, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germana, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, neerlandeza, polona, portugheza, româna, slovaca, slovena, spaniola și suedeza."
Pe scară mai largă, respectarea diversității lingvistice este o valoare fundamentală a UE, la fel ca și respectul față de persoană și deschiderea față de alte culturi. Aceste principii figurează în preambulul Tratatului privind Uniunea Europeană (TUE), care se referă la „inspirarea din moștenirea culturală, religioasă și umanistă a Europei [...] care confirmă [...] atașamentul față de principiile libertății, democrației și respectării drepturilor omului”. La articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană se acordă o importanță deosebită respectării drepturilor omului și nediscriminării, în timp ce articolul 3 prevede că UE „respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice”.
În baza Cartei drepturilor fundamentale a UE, care a fost adoptată în anul 2000 și a dobândit forță juridică prin Tratatul de la Lisabona, se interzice discriminarea bazată pe limba vorbită (articolul 21), iar Uniunea are obligația să respecte diversitatea lingvistică (articolul 22).
La ONU există 6 limbi de lucru: arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă.
Politica ONU privind multilingvismul
Organizațiile IAMDLAP* au adoptat, de asemenea, un text referitor la multilingvism, denumit Declarația de la Viena.
În ceea ce privește drepturile de autor și protejarea „proprietății intelectuale”, discursurile interpreților de conferință, odată înregistrate și conservate, sunt protejate în baza principiilor dreptului internațional. Convenția de la Berna protejează interesele autorilor; traducerile și traducătorii beneficiază, de asemenea, de protecție, fiind opere și, respectiv, autori. Atunci când prestația unui interpret de conferință este transpusă în formă materială, de orice tip, aceasta devine traducere în sensul Convenției de la Berna, iar drepturile exclusive prevăzute de aceasta se aplică autorului. (Sursă: AIIC)
*IAMLADP (Reuniunea anuală internațională privind regimurile, documentația și publicațiile lingvistice) este un forum internațional și o rețea de directori de organizații internaționale care angajează furnizori de servicii lingvistice și de conferință, aflat sub egida ONU și cu participarea instituțiilor europene.
Etică și deontologie
Pentru a asigura calitatea interpretării, organizațiile internaționale, inclusiv instituțiile UE, dispun de proceduri stricte de acreditare pentru interpreții angajați și pentru cei independenți.
DG Interpretare dispune de un acord („Acordul”) cu interpreții săi permanenți și temporari, în care sunt stabilite normele privind condițiile de muncă.
De asemenea, este prevăzut un acord separat („Convenția”) pentru interpreții independenți.http://europa.eu/interpretation/doc/conv_en_2008.pdf
Standardele de etică și deontologie acoperă diverse aspecte, printre care acestea, extrase din documentul privind etica al DG Interpretare:
1) Munca de echipă: activitatea interpretului este individuală, dar pentru a fi de bună calitate este necesar ca toți membrii unei echipe să lucreze bine, într-un efort colectiv organizat – aceasta se referă atât la echipele mici, care folosesc aceeași cabină, cât și la echipele mai mari, care cooperează în cadrul unei reuniuni. Ar trebui să ne tratăm întotdeauna colegii cu respect și considerație, același lucru fiind valabil și pentru superiorii și clienții noștri. Respectul înseamnă nu numai respectul pentru persoană, ci și pentru timpul și spațiul acesteia.
2) Întrajutorarea: ajutarea colegilor este, de asemenea, un aspect extrem de important și este un mod de a fi, deoarece trebuie să știm exact când și cum ar trebui să-i sprijinim. Nu trebuie să îi obligăm să ne accepte ajutorul și nu trebuie să ne simțim ofensați dacă ne refuză. Este suficient să știe că pot apela la noi dacă au nevoie. De asemenea, este de datoria noastră să le spunem colegilor ce tip de ajutor dorim, în special dacă avem impresia că nu suntem ajutați în mod corespunzător.
3) Folosirea unui releu: respectul față de colegii din alte cabine înseamnă utilizarea corectă a butonului releu (a canalului B) – interpretul trebuie să dezactiveze acest buton după ce a făcut o interpretare inversă pentru a elibera canalul pentru cabina de limbă A, respectiv să nu ocupe canalul de la o cabină în încercarea de a efectua o interpretare inversă.
4) Pregătirea reuniunilor: una dintre cele mai importante sarcini care le revin interpreților este de a se pregăti temeinic și sistematic pentru toate reuniunile la care participă. Cu cât sunt mai bine informați cu privire la subiectul, contextul și terminologia unei reuniuni, cu atât vor lucra mai bine în cabină. Pregătirea temeinică necesită timp și efort, dar este absolut esențială pentru atingerea obiectivului principal, și anume asigurarea unei interpretări de calitate.
Având în vedere că reuniunile devin din ce în ce mai specializate și complexe din punct de vedere tehnic, pregătirea reuniunilor poate fi uneori o provocare în sine, dar va fi cu siguranță utilă și va contribui la menținerea unui standard înalt de calitate.
5) Confidențialitatea documentelor: documentele distribuite în format electronic înainte de reuniune, precum și documentele tipărite puse la dispoziție în cabină trebuie să fie protejate în mod corespunzător, chiar dacă un anumit document a fost deja publicat în alte contexte. Trebuie ca interpreții să nu lase copii în afara cabinei și nici să transmită versiuni electronice prin canale externe, în afara rețelelor UE protejate. Aceștia trebuie să evite copierea sau distribuirea nejustificată a documentelor și trebuie să aplice principiul „necesității de a cunoaște”.
Comportamentul profesional în cabină (material video)
Asociația Internațională a Interpreților de Conferință (AIIC) este considerată ca fiind un garant al calității și al standardelor profesionale, inclusiv în materie de condiții de muncă. Aderarea la ASIIC se realizează în cadrul unei evaluări inter pares și se face în urma unei propuneri din partea unui membru. Membrii AIIC se angajează să respecte standardele sale profesionale și deontologice stricte.
Standardele ISO în interpretare
DG Interpretare a fost implicată în elaborarea tuturor standardelor privind interpretarea (cu excepția celui privind interpretarea în mediul social (13611), care a fost votat înainte ca această DG să fie implicată în ISO). Participăm la reuniunile ISO cu statut de entitate de legătură (în calitate de experți fără drept de vot, deoarece doar comitetele naționale o pot face), dar putem participa la discuții în cadrul reuniunilor și le putem influența.
Organizația Internațională de Standardizare (ISO) discută în prezent despre un standard specific privind interpretarea de conferință, iar DG Interpretare participă la această dezbatere.
Există un standard ISO care stabilește cerințele și recomandările generale privind serviciile de interpretariat (ISO 188841) .
DG Interpretare respectă întotdeauna standardele ISO, chiar dacă instituțiile europene nu fac obiectul certificării.
Standarde tehnice
DG Interpretare contribuie, de asemenea, la elaborarea și respectarea normelor tehnice avansate (inclusiv a standardelor ISO)